5 mai 2015

1 Mai (ne)păstrăvăresc


Chinuit, accidentat, revoltat, neputincios (şi pot să adaug multe alte… epitete din folclorul pescăresc, către zări citire şi-aducere aminte) de neştiinţa/pasivitatea legiuitorului privind delimitarea corectă (pseudo-ştiinţifică măcar) a prohibiţiei la pescuit, pe specii şi, mai ales, pe zone (geografice) de pescuit (ca o mică paranteză, nord-estul României, zona în care-mi păstoresc pasiunea, abia scapă de pescuitul la copcă şi intră direct în prohibiţie, în momentul în care pescarii din locaţiile privilegiate „meteorologic” sunt deja saturaţi de ieşirile la pescuit), încerc, timid în gânduri şi în… perspective, o ieşire montană la pistruiaţi, deşi am mai avut experienţe „premature” în pescuitul la păstrăv, debutul de sezon însemnând, de cele mai multe ori în zonele despre care vorbesc, zăpadă încă în topire pe creste, deci ape mari, reci şi tulburi, condiţii în care nici măcar ilegalii şi omniprezenţii „râmari” n-au şanse de izbândă, d’apăi nişte lingurari, voblerişti sau muscari…

20 apr. 2015

Lotca - o ambarcaţiune reinventată

barca fibra de sticla
Cum prohibiţia a pus stăpânire peste apele noastre pentru cel puţin 45 de zile, dacă ne referim la Dunărea de frontieră, şi pentru 60 de zile, dacă ne raportăm la majoritatea apelor publice din România, acoperind pescuitul cu un văl de întuneric şi forţându-ne pe cei mai mulţi dintre noi, pescarii „de râu”, să mai lustruim încă vreo două luni sculele de pescuit, vă invit să aruncaţi un ochi peste o barcă de excepţie, după cum o descriu cei care au achiziţionat-o sau au folosit-o deja: Lotca.

6 apr. 2015

Pescuit… secular


carte pescuit musca
Coperta
multiplicator pescuitZilele trecute mi-a picat în mână (graţie unui coleg de serviciu, mare colecţionar de tot felul de lucruri valoroase), o carte dedicată pescarilor sportivi şi apărută tocmai la începutul secolului al XX-lea (în anul 1904). Faptul că era scrisă/tipărită în limba germană, cu vechile caractere gotice, m-a dezumflat pe moment, pentru că nu sunt un cunoscător al limbii lui Goethe,

2 mar. 2015

Spinning la răpitori cu… bile - Voblerele rattling


Trebuie spus în primul rând că folosirea bilelor (din oţel, sticlă, plastic sau alte materiale rigide) „zornăitoare” în interiorul voblerelor a apărut ca o necesitate de a spori sunetele şi vibraţiile transmise către linia laterală a peştilor răpitori, mai ales în condiţii deosebite de pescuit (vizibilitate redusă datorată turbidităţii apei, vegetaţiei abundente, adâncimii mari ş.a.m.d.), dar şi atunci când nu reacţionează la celelalte năluci de pescuit din trusă, în acest caz bazându-ne exclusiv pe reflexele de prădător ale peştilor răpitori, pe agresivitatea lor nativă care-i îndeamnă să atace năluca… zornăitoare.

voblere rattling

Privite la început cu neîncredere de o mare parte a practicanţilor de spinning la răpitori, voblerele rattling, datorită eficacităţii dovedite în condiţiile de pescuit amintite mai sus, au ajuns să facă parte din orice trusă a unui pescar de spinning care se respectă. Astfel, de multe ori când peştii răpitori sunt lipsiţi de apetit, tratând cu indiferenţă toate nălucile care arată şi se plimbă natural pe sub nasul lor, zgomotul produs de bile îi incită să atace strict din reflex, datorită agresivităţii native de care am amintit, şi nu de foame, din dorinţa de a mânca.

17 feb. 2015

Pescuitul şi… vremea

vremea in pescuit
Pentru că am abordat subiecte diverse până acum, direct legate de pescuitul sportiv sau, rareori, doar tangenţiale, dar la fel de interesante (cel puţin în opinia cititorilor), şi pentru că încă este iarnă şi sezonul de pescuit se lasă (prea) aşteptat, să ne oprim câteva minute şi să aruncăm o privire şi peste influenţa pe care o exercită vremea şi schimbările ei permanente, în (ne)reuşita unei partide de pescuit.

12 feb. 2015

Prohibitie 2015 - Ordinul nr. 307/152/2015 a fost publicat

Ieri a apărut în sfârşit în Monitorul Oficial al României, Ordinul privind stabilirea perioadelor şi zonelor de prohibiţie a pescuitului, precum şi a zonelor de protecţie a resurselor acvatice vii în anul 2015, care respectă în linii mari Proiectul de ordin pe care l-aţi putut consulta deja încă de la momentul apariţiei sale, pe acest blog.
Multe nu sunt de spus în plus faţă de cele afirmate în amintitul material, aşa că vă las să-l parcurgeţi liniştiţi (pentru a-l citi în întregime, accesaţi link-ul de la final, care vă va trimite pe pagina de legislaţie).   

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR
Ordinul nr. 307/152/2015 privind stabilirea perioadelor şi zonelor de prohibiţie a pescuitului, precum şi a zonelor de protecţie a resurselor acvatice vii în anul 2015

În vigoare de la 11.02.2015
Nr. 307/152/2015
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor
Având în vedere Referatul de aprobare nr. 391 din 20 ianuarie 2015 al Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură şi Referatul de aprobare nr. 112.243 din 5 februarie 2015 al Direcţiei Biodiversitate din cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor,

luând în considerare prevederile art. 1 din anexa la Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea în domeniul protecţiei resurselor piscicole şi reglementarea pescuitului în râul Prut şi în lacul de acumulare Stânca-Costeşti, semnat la Stânca la 1 august 2003, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.207/2003,

în temeiul:
- art. 12 alin. (4) şi (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, aprobată cu modificări şi completări de Legea nr. 317/2009, cu completările şi modificările ulterioare;
- art. 10 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 1.185/2014 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 38/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor,
ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale şi ministrul mediului, apelor şi pădurilor emit următorul ordin:

CAPITOLUL I
Zone şi perioade de prohibiţie

Art. 1.
(1) Se instituie măsuri de prohibiţie pentru pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv şi familial al oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi al altor vieţuitoare acvatice în habitatele piscicole naturale, pe o durată de 60 de zile, în perioada 11 aprilie - 9 iunie inclusiv, iar în apele care constituie frontieră de stat, inclusiv Golful Musura, pe o durată de 45 de zile, în perioada 11 aprilie-25 mai inclusiv, cu excepţiile prevăzute în prezentul ordin.

(2) Se interzice pescuitul în scop comercial şi recreativ/sportiv al oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi al altor vieţuitoare acvatice în râul Prut şi în zonele inundate permanent sau temporar ale acestuia, precum şi în lacul de acumulare Stânca-Costeşti, pe o durată de 60 de zile, în perioada 11 aprilie-9 iunie inclusiv.

(3) Se interzice pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv şi familial al oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi al altor vieţuitoare acvatice în faţa gurii Dunării-Meleaua Sfântu Gheorghe până la Ciotic, pe o durată de 60 de zile, în perioada 11 aprilie-9 iunie inclusiv.

Art. 2.
În Complexul Razim-Sinoe şi lacurile litorale se instituie măsuri de prohibiţie pentru pescuitul în scop comercial şi recreativ/sportiv al oricăror specii de peşti şi alte vieţuitoare acvatice, pe o durată de 60 de zile, în perioada 11 aprilie- 9 iunie inclusiv.


 Citiţi tot Ordinul, în capitolul legislaţie pescuit, accesând acest link.


15 ian. 2015

Permise pescuit 2015


permis pescuit 2015
A trecut deja jumătate din prima lună a noului an calendaristic şi, aşa cum ne-am obişnuit, din nefericire, pe site-ul Agenţiei Naţionale de Pescuit şi Acvacultură – anpa.ro, nu găsim nici măcar două cuvinte aruncate în grabă despre condiţiile de practicare a pescuitului recreativ/sportiv în anul 2015. Şi pentru că ANPA dă, deocamdată, ora exactă în pescuitul sportiv şi comercial din România, chiar dacă permisele de pescuit se vor obţine în aceleaşi condiţii ca şi anul trecut, ar fi trebuit ca un funcţionar din instituţia amintită să aştearnă o propoziţie pe site-ul oficial, în care să precizeze acest lucru, pentru a nu-şi dovedi încă o dată dispreţul pentru cei mai cinstiţi pescari din România, cei care pescuiesc legal.
Condiţiile de obţinere a permiselor de pescuit rămân, aşadar, nemodificate pe moment: taxa de 30 de lei (10 lei pentru pensionari), plătibilă la Trezorerie în contul 20A1603, plus 2 lei taxa extrajudiciară de timbru (la Poşta Română). Până aici totul simplu şi frumos, însă…