De la banalele şi vetustele
beţe din trecutul mai îndepărtat sau mai apropiat, folosite chiar şi de către
unii dintre noi în copilărie/debutul pescuitului, meşterite din alun, trestie,
răchită, salcie sau alte materiale lemnoase de acest gen (îmi amintesc cu
plăcere, din acest punct de vedere, un băţ foarte prinzător de păstrăvi şi
clenuţi, pe care l-am cioplit singur dintr-o nuia de… corcoduş), trecând prin
lansetele din bambus sau fibră de sticlă, până la fineţea blank-urilor din
grafit din zilele noastre, aproape fiecare pescar – de spinning, staţionar sau
muscar – visează la beţe cât mai uşoare, subţiri, dar şi cât mai rezistente şi
mai accesibile ca preţ în acelaşi timp, capabile să facă faţă nu numai celor
mai solicitante drill-uri, ci şi lansării/aruncării celor mai grele momeli.
24 mar. 2014
9 mar. 2014
Nade şi momeli pentru clean - reţete din bătrâni
Continuând seria reţetelor (cunoscute/amintite
mai mult sau mai puţin) din bătrâni folosite cu succes în pescuitul staţionar,
astăzi vă voi prezenta o serie de nade
şi momeli pentru clean, unul dintre cei mai vrednici parteneri de pescuit
care încă mai populează majoritatea apelor noastre, de la câmpie, până înspre
creierul munţilor, unde-şi împarte teritoriul cu păstrăvul.
Clenut de Suceava |
Deşi personal caut cleanul de
mulţi ani doar cu voblere şi linguriţe (atât rotative, cât şi oscilante), pot
să spun cu mâna pe inimă că, pe toată perioada în care am pescuit la plută,
cleanul a fost principala mea ţintă, chiar dacă din când în când mă mai vizita
câte un scobar rătăcit sau câte o mreană bătăioasă. Mult timp - referindu-mă strict
la nade şi momeli pentru clean – am
sărit peste prima parte, adică preferam să nu nădesc locul, pentru că, deşi
pescuiam la plută, îmi mutam locul foarte des şi năditul nu-şi avea rostul,
practic mă plimbam încontinuu pe malurile apei, anticipând parcă spinningul pe
care-l practic astăzi, deci limitându-mă în a aduna de pe acele maluri şi a
pune în cârlig ceea ce putea deveni cu succes, în acel loc şi în acel moment, hrana
cleanului (cosaşi, greieri, gândaci de Colorado, râme, broscuţe, lipitori ş.a.m.d.).
Un comentariu:
Trimiteți prin e-mail
Postați pe blog!Distribuiți pe TwitterDistribuiți pe FacebookTrimiteți către Pinterest
Etichete: la pescuit, pescuit sportiv
clean,
momeli,
nade,
nade si momeli,
pescuit la clean,
pescuit stationar
1 mar. 2014
Primăvara răpitorilor - la debut de sezon
Deşi prin alte părţi ale ţării primăvara pare să-şi fi intrat deja în
drepturi de ceva vreme, încă de prin luna februarie (ocazie cu care nu pot
decât să-i invidiez profund, dar în cel mai bun sens al cuvântului, pe
iubitorii pescuitului la răpitori – şi nu numai – de prin zonele vestice şi
sudice), iar pescarii (ne)serioşi au deja câteva ieşiri la spălat voblere,
linguriţe, silicoane sau alte năzbâtii născocite cu ştiinţă şi pasiune atât de
producătorii de năluci pentru pescuit, cât şi de noi înşine, pentru a (ne)
demonstra priceperea şi din acest punct de vedere, în zona mea (de pescuit şi
de... baştină) – extrem de zgârcită la acest capitol – mai că te mai poţi
aventura la un pescuit la copcă, atât e de grăbită primăvara... Aşa că,
vrând-nevrând, mai scot o dată la curăţat/uns mulinetele, mai lustruiesc nu
ştiu a câta oară lansetele, mai cioplesc un vobler (afirmaţie adevărată, dar cu
iz de minciună – în ultimul timp n-am prea avut timp/chef de meşterit în lemn),
mă mai adap cu literatură de specialitate scrisă de alţi pescari, mai arunc o
privire la fotografiile cu capturile din anii trecuţi şi aştept să înceapă şi
pe aici, prin nord, primăvara răpitorilor.
Siretul, în amonte (Suceava-Botoşani) |
Ştiuca este cea mai scumpă la
vedere primăvara, pentru că sosirea anotimpului renaşterii naturii o găseşte în
plină reproducere, deci în prohibiţie (cu toate că legiuitorul nu se grăbeşte
deloc în ultimii ani să emită Ordinul privind prohibiţia, apariţia sa în
Monitorul Oficial petrecându-se după ce o bună parte din exemplarele de ştiucă
sunt decimate de foarte mulţi dintre aşa-zişii pescari sportivi, cât şi de
nenumăraţii braconieri). Practic, pescarii de ştiucă trebuie să se mulţumească
în acest anotimp (şi în acest... an) cu o singură săptămână de pescuit “de
primăvară”, în perioada 25-31 martie (15-31 martie pentru norocoşii care
pescuiesc în Rezervaţia Biosferei “Delta Dunării”), pentru că de pe 1 aprilie
(până la 30 mai) începe prohibiţia generală, iar ştiuca intră şi sub incidenţa acesteia,
în urma nefericitului text de lege din acest an. Aşa că oscilantele, sliderele sau silicoanele
propice unui spinning de sezon, parcă nici nu merită scoase de prin truse
pentru un timp atât de limitat. În treacăt fie spus, tot o parte a pescarilor
“sportivi” au avut grijă, în lunile de iarnă, să armeze luciul îngheţat al
lacurilor care încă mai găzduiesc exemplare de ştiucă, cu sute de “soldăţei”,
măcelărind – la peştişor viu – zeci şi sute de ştiuculiţe, mârliţe şi pixuri,
sub oblăduirea indiferenţei sau complicităţii celor care pot şi care trebuie să
apere fauna piscicolă.
Niciun comentariu:
Trimiteți prin e-mail
Postați pe blog!Distribuiți pe TwitterDistribuiți pe FacebookTrimiteți către Pinterest
Etichete: la pescuit, pescuit sportiv
clean,
pastrav,
pescuit la rapitori,
rapitorii primavara,
salau,
somn,
stiuca
18 feb. 2014
Prohibiţie 2014 - Ordinul a aparut, în sfârşit!
Având ca şi conţinut textul din Proiectul de Ordin privind prohibiţia pescuitului în anul 2014, fără modificări sesizabile, a apărut în sfârşit
publicată în Monitorul Oficial şi legea respectivă, care ne îngrădeşte mai rău
în 2014 (fără temei... legal), lege care rămâne nemodificată în privinţa
celebrei sintagme fără a aduce atingere
prevederilor art. 1... Adică nu vom pescui la ştiucă nici în perioada
prohibiţiei generale (1 aprilie – 30 mai) şi, mai mult (sau mai grav!), nici la
păstrăv, în perioada 1-30 mai. Aşa că toţi pescarii (şi mă includ şi pe mine
aici) care s-au obişnuit să sărbătorească 1 Mai muncitoresc în munţi, la
deschiderea sezonului de păstrăv, trebuie să amâne acea sărbătoare pentru ziua
copilului...
Textul complet al Ordinului (83/2014) îl puteţi consulta la secţiunea dedicată
legislaţiei în pescuit:
Având în vedere Referatul de aprobare nr. 115 din 10 ianuarie 2014 al
Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură,
luând în considerare prevederile:
- art. 12 alin. (4) şi (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, aprobată cu modificări şi completări
de Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare;
- art. 1 din anexa la Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul
Republicii Moldova privind cooperarea în domeniul protecţiei resurselor
piscicole şi reglementarea pescuitului în râul Prut şi în lacul de acumulare
Stânca-Costeşti, semnat la Stânca la 1 august 2003, aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr. 1.207/2003;
- art. 7 pct. A lit. g) din Hotărârea Guvernului nr. 545/2010
privind organizarea, structura şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru
Pescuit şi Acvacultură, cu modificările ulterioare,
în temeiul art. 6 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 428/2013 privind
organizarea şi funcţionarea Departamentului pentru ape, păduri şi piscicultură,
precum şi pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 48/2013
privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi Schimbărilor
Climatice şi pentru modificarea unor acte normative în domeniul mediului şi
schimbărilor climatice, cu modificările ulterioare,
Ministrul delegat pentru ape, păduri şi piscicultură emite următorul
ordin:
SECŢIUNEA 1
Zone şi perioade de prohibiţie
Art. 1.
(1) Se instituie măsuri de prohibiţie pentru pescuitul în scop
comercial, recreativ/sportiv şi familial al oricăror specii de peşti,
crustacee, moluşte şi al altor vieţuitoare acvatice în habitatele piscicole
naturale, pe o durată de 60 de zile, în perioada 1 aprilie-30 mai inclusiv, iar
în apele care constituie frontieră de stat, inclusiv Golful Musura, pe o durată
de 45 de zile, în perioada 1 aprilie-15 mai inclusiv, cu excepţiile prevăzute
în prezentul ordin.
(2) Se interzice pescuitul în scop comercial şi recreativ/sportiv al
oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi al altor vieţuitoare acvatice
în râul Prut şi în zonele inundate permanent sau temporar ale acestuia, precum
şi în lacul de acumulare Stânca-Costeşti, pe o durată de 90 de zile, în
perioada 1 aprilie-29 iunie inclusiv.
AICI aveti cel mai IEFTIN RCA!
AICI aveti cel mai IEFTIN RCA!
4 feb. 2014
Permise de pescuit în judeţul Suceava – 2014
Ştim cu toţi (sau nu?)
pasionaţii pescuitului recreativ/sportiv care ne îndreptăm cu precădere paşii
(de fapt… lansetele de pescuit) pe malurile apelor colinare şi de şes din
judeţul Suceava, că în ultimii ani am fost într-o permanentă dilemă în privinţa
asociaţiei care a primit spre administrare de la ANPA apele publice (mai puţin
cele din zona montană, aflate în administrarea RNP), pentru că atât Asociaţia
Prieteni Pescari, cât şi AJVPS Suceava susţineau că ei sunt „stăpânii” de drept
ai acestor ape.
Practic ANPA, pe baza
dosarelor depuse de asociaţiile de pescari din ţară, a distribuit la nivel naţional toate apele, cele
din judeţul Suceava revenindu-le atunci Asociaţiei Prieteni Pescari. Din
cunoştinţele mele, AJVPS nici nu a depus un asemenea dosar pentru că deja era
în litigiu a ANPA. Trec peste toate detaliile acestui război rece purtat în 3
timp de câţiva ani (AJVPS, pe de o parte, PP şi ANPA, pe de altă parte), război
în urma căruia n-au avut de pierdut decât pescarii cinstiţi, care nu voiau
decât să pescuiască legal, dar nu mai ştiau către ce asociaţie de pescari să se îndrepte
(bineînţeles că legea spune că poţi pescui şi fără a adera la vreo asociaţie de pescari,
dar la noi s-a împământenit obligativitatea de a plăti cotizaţie) pentru a nu
fi deranjaţi atunci când se află la pescuit.
Personal nu sunt ambasadorul
niciunei asociaţii de pescari, pentru că m-am simţit trădat atât de AJVPS, în perioada în
care am fost membru, cât şi de PP, pe care iniţial am îmbrăţişat-o ca pe o
alternativă mult mai bună apărută într-un sfârşit, dar care m-a dezamăgit
mai repede decât mă aşteptam.
Pentru a fi lăsaţi în
continuare în ceaţă vizavi de asociaţiile de pescari care administrează apele
publice din România şi pentru a nu deranja acolo unde nu trebuie, pe site-ul
ANPA nu s-au mai făcut modificări de cel puţin 2 ani, tabelele
sunt în curs de actualizare!!! tronând la mare vedere de tot
atâta timp!!!
AICI aveti cel mai IEFTIN RCA!
AICI aveti cel mai IEFTIN RCA!
2 feb. 2014
ŞALĂUL (Stizostedion lucioperca)
Un nou episod din serialul
dedicat principalelor specii de peşti din România pe care pescarii le caută în
ieşirile – mai rare sau mai dese – la pescuit, se derulează astăzi şie este
dedicat şalăului.
ŞALĂUL (Stizostedion lucioperca)
Familia: Percide
Alte denumiri: suduc, şalâu,
smug, cealău ş.a.
Caracteristici: Şalăul are
corpul alungit - pe care se află dispuse una lângă alta cele două înotătoare
dorsale (semnul distinctiv al membrilor familiei percide) -, rotunjit, îmbrăcat
în solzi mici şi aşpri care se subţiază cu cât înaintăm spre coadă, capul mare,
comprimat lateral, gură largă cu deschidere oblică, ce se întinde până înapoia
ochilor şi este tapetată cu câte un şir de dinţi ascuţiţi pe fiecare maxilar,
dar şi cu câte doi dinţi mai pronunţaţi, care-l ajută să nu scape prada. Cu
unele diferenţe de nuanţe date de mediul în care trăieşte, şalăul este în
general verde-cenuşiu pe spate, culoare ce-şi pierde treptat din intensitate
spre burtă, până devine albă, fiind brăzdat, dinspre spate spre laturi, de 8-12
dungi mai închise la culoare.
Răspândire: Dunăre,
bălţile şi afluenţii ei, în general în părţile inferioare, unde cursurile de
apă sunt mai mari, în lacuri mai puţin mâloase.
Dimensiune&greutate
medie: 40-70cm (excepţional 1m); 1-4kg (excepţional 10-15kg).
Dimensiune minimă legală: 40 cm
Metoda de pescuit recomandată: spinning.
26 ian. 2014
PĂSTRĂVUL INDIGEN
În continuarea prezentării
succinte a celor mai apreciate specii de peşti şi mai căutate de către
pescarii din România, urmează:
PĂSTRĂVUL INDIGEN (Salmo trutta fario)
Familia: Salmonide
Alte denumiri: păstrău, păstrug, pătat, păstrăv de munte ş.a.
Caracteristici: Trup gros, musculos,
de formă fusiformă, încheiat de un bot foarte scurt, care compensează prin lărgimea
gurii, înzestată cu dinţi puternici din care boiştenii – una dintre
principalele surse de hrană ale păstrăvului – nu mai au scăpare.
De altfel, oricât ne-am chinui, nu putem confunda păstrăvul cu niciun alt peşte din apele noastre, nici măcar cu
confraţii săi, păstrăvul fântânel (Salvelinus
fontinalis) sau păstrăvul curcubeu (Salmo
gairdneri irideus), pentru că păstrăvul
indigen este singurul “împestriţat” cu puncte roşii, puncte care în cazul
celorlalte două specii dispar (la păstrăvul curcubeu sunt doar puncte negre).
Răspândire: aproape
toate apele de munte, fie că este vorba de pâraie, râuri sau lacuri.
Dimensiune&greutate
medie: 15-30 cm (excepţional 60-70 cm); 200-500 g (excepţional 3-4
kg).
Dimensiune minimă legală: 20 cm
(max.10 buc/zi)
Metoda de pescuit recomandată: pescuit
la muscă, spinning.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)