Pentru că majoritatea pescarilor şi-au curăţat sculele şi le-au
trecut la hibernat, poate că e momentul să ating(em) şi alte subiecte
tangenţiale cu pescuitul, iar următorul material se vrea un mic semnal de
alarmă legat de locurile dragi nouă, în care peştii se chinuie să reziste, în
număr tot mai mic de la an la an, unor calamităţi pe care unii dintre noi nici
nu le sesizează.
Să admiri, în România de azi, o apă de munte cristalină,
strecurându-se printre bolovanii măiastru sculptaţi de ea însăşi, sub care
pistruiaţii îşi închiriază cămine, mărginită de o vegetaţie paradisiacă, pare
ceva ireal, de domeniul trecutului extrem de îndepărtat sau, mai degrabă, de
domeniul fantastic.
 |
| Rumeguşul, aşteptând să fie curăţat de apă |
