Prohibiţie 2014 - Ordinul a aparut, în sfârşit!

Având ca şi conţinut textul din Proiectul de Ordin privind prohibiţia pescuitului în anul 2014, fără modificări sesizabile, a apărut în sfârşit publicată în Monitorul Oficial şi legea respectivă, care ne îngrădeşte mai rău în 2014 (fără temei... legal), lege care rămâne nemodificată în privinţa celebrei sintagme fără a aduce atingere prevederilor art. 1... Adică nu vom pescui la ştiucă nici în perioada prohibiţiei generale (1 aprilie – 30 mai) şi, mai mult (sau mai grav!), nici la păstrăv, în perioada 1-30 mai. Aşa că toţi pescarii (şi mă includ şi pe mine aici) care s-au obişnuit să sărbătorească 1 Mai muncitoresc în munţi, la deschiderea sezonului de păstrăv, trebuie să amâne acea sărbătoare pentru ziua copilului...

Textul complet al Ordinului (83/2014) îl puteţi consulta la secţiunea dedicată legislaţiei în pescuit:

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 115 din 10 ianuarie 2014 al Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură,

luând în considerare prevederile:

- art. 12 alin. (4) şi (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, aprobată cu modificări şi completări de Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 1 din anexa la Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea în domeniul protecţiei resurselor piscicole şi reglementarea pescuitului în râul Prut şi în lacul de acumulare Stânca-Costeşti, semnat la Stânca la 1 august 2003, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.207/2003;

- art. 7 pct. A lit. g) din Hotărârea Guvernului nr. 545/2010 privind organizarea, structura şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, cu modificările ulterioare,

în temeiul art. 6 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 428/2013 privind organizarea şi funcţionarea Departamentului pentru ape, păduri şi piscicultură, precum şi pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 48/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice şi pentru modificarea unor acte normative în domeniul mediului şi schimbărilor climatice, cu modificările ulterioare,

Ministrul delegat pentru ape, păduri şi piscicultură emite următorul ordin:

SECŢIUNEA 1

Zone şi perioade de prohibiţie

Art. 1.

(1) Se instituie măsuri de prohibiţie pentru pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv şi familial al oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi al altor vieţuitoare acvatice în habitatele piscicole naturale, pe o durată de 60 de zile, în perioada 1 aprilie-30 mai inclusiv, iar în apele care constituie frontieră de stat, inclusiv Golful Musura, pe o durată de 45 de zile, în perioada 1 aprilie-15 mai inclusiv, cu excepţiile prevăzute în prezentul ordin.

(2) Se interzice pescuitul în scop comercial şi recreativ/sportiv al oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi al altor vieţuitoare acvatice în râul Prut şi în zonele inundate permanent sau temporar ale acestuia, precum şi în lacul de acumulare Stânca-Costeşti, pe o durată de 90 de zile, în perioada 1 aprilie-29 iunie inclusiv.

AICI aveti cel mai IEFTIN RCA!

continuarea, aici:

Permise de pescuit în judeţul Suceava – 2014

Ştim cu toţi (sau nu?) pasionaţii pescuitului recreativ/sportiv care ne îndreptăm cu precădere paşii (de fapt… lansetele de pescuit) pe malurile apelor colinare şi de şes din judeţul Suceava, că în ultimii ani am fost într-o permanentă dilemă în privinţa asociaţiei care a primit spre administrare de la ANPA apele publice (mai puţin cele din zona montană, aflate în administrarea RNP), pentru că atât Asociaţia Prieteni Pescari, cât şi AJVPS Suceava susţineau că ei sunt „stăpânii” de drept ai acestor ape.

Practic ANPA, pe baza dosarelor depuse de asociaţiile de pescari din ţară, a distribuit la nivel naţional toate apele, cele din judeţul Suceava revenindu-le atunci Asociaţiei Prieteni Pescari. Din cunoştinţele mele, AJVPS nici nu a depus un asemenea dosar pentru că deja era în litigiu a ANPA. Trec peste toate detaliile acestui război rece purtat în 3 timp de câţiva ani (AJVPS, pe de o parte, PP şi ANPA, pe de altă parte), război în urma căruia n-au avut de pierdut decât pescarii cinstiţi, care nu voiau decât să pescuiască legal, dar nu mai ştiau către ce asociaţie de pescari să se îndrepte (bineînţeles că legea spune că poţi pescui şi fără a adera la vreo asociaţie de pescari, dar la noi s-a împământenit obligativitatea de a plăti cotizaţie) pentru a nu fi deranjaţi atunci când se află la pescuit.

Personal nu sunt ambasadorul niciunei asociaţii de pescari, pentru că m-am simţit trădat atât de AJVPS, în perioada în care am fost membru, cât şi de PP, pe care iniţial am îmbrăţişat-o ca pe o alternativă mult mai bună apărută într-un sfârşit, dar care m-a dezamăgit mai repede decât mă aşteptam.

Pentru a fi lăsaţi în continuare în ceaţă vizavi de asociaţiile de pescari care administrează apele publice din România şi pentru a nu deranja acolo unde nu trebuie, pe site-ul ANPA nu s-au mai făcut modificări de cel puţin 2 ani, tabelele sunt în curs de actualizare!!! tronând la mare vedere de tot atâta timp!!!
AICI aveti cel mai IEFTIN RCA!

ŞALĂUL (Stizostedion lucioperca)

Un nou episod din serialul dedicat principalelor specii de peşti din România pe care pescarii le caută în ieşirile – mai rare sau mai dese – la pescuit, se derulează astăzi şie este dedicat şalăului.

ŞALĂUL (Stizostedion lucioperca)

Familia: Percide

Alte denumiri: suduc, şalâu, smug, cealău ş.a.

Caracteristici: Şalăul are corpul alungit - pe care se află dispuse una lângă alta cele două înotătoare dorsale (semnul distinctiv al membrilor familiei percide) -, rotunjit, îmbrăcat în solzi mici şi aşpri care se subţiază cu cât înaintăm spre coadă, capul mare, comprimat lateral, gură largă cu deschidere oblică, ce se întinde până înapoia ochilor şi este tapetată cu câte un şir de dinţi ascuţiţi pe fiecare maxilar, dar şi cu câte doi dinţi mai pronunţaţi, care-l ajută să nu scape prada. Cu unele diferenţe de nuanţe date de mediul în care trăieşte, şalăul este în general verde-cenuşiu pe spate, culoare ce-şi pierde treptat din intensitate spre burtă, până devine albă, fiind brăzdat, dinspre spate spre laturi, de 8-12 dungi mai închise la culoare.

Răspândire: Dunăre, bălţile şi afluenţii ei, în general în părţile inferioare, unde cursurile de apă sunt mai mari, în lacuri mai puţin mâloase.

Dimensiune&greutate medie: 40-70cm (excepţional 1m); 1-4kg (excepţional 10-15kg).

Dimensiune minimă legală: 40 cm

Metoda de pescuit recomandată: spinning.

PĂSTRĂVUL INDIGEN

În continuarea prezentării succinte a celor mai apreciate specii de peşti şi mai căutate de către pescarii din România, urmează:

PĂSTRĂVUL INDIGEN (Salmo trutta fario)

Familia: Salmonide

Alte denumiri: păstrău, păstrug, pătat, păstrăv de munte ş.a.

Caracteristici: Trup gros, musculos, de formă fusiformă, încheiat de un bot foarte scurt, care compensează prin lărgimea gurii, înzestată cu dinţi puternici din care boiştenii – una dintre principalele surse de hrană ale păstrăvului – nu mai au scăpare.  De altfel, oricât ne-am chinui, nu putem confunda păstrăvul cu niciun alt peşte din apele noastre, nici măcar cu confraţii săi, păstrăvul fântânel (Salvelinus fontinalis) sau păstrăvul curcubeu (Salmo gairdneri irideus), pentru că păstrăvul indigen este singurul “împestriţat” cu puncte roşii, puncte care în cazul celorlalte două specii dispar (la păstrăvul curcubeu sunt doar puncte negre).

Răspândire: aproape toate apele de munte, fie că este vorba de pâraie, râuri sau lacuri.

Dimensiune&greutate medie: 15-30 cm (excepţional 60-70 cm); 200-500 g (excepţional 3-4 kg).

Dimensiune minimă legală: 20 cm (max.10 buc/zi)

Metoda de pescuit recomandată: pescuit la muscă, spinning.

Pescuit la crap – nade şi momeli din bătrâni

Pentru a condimenta măcar puţin acest blog despre pescuit şi pescar(i) care se adresează cu precădere împătimiţilor pescuitului la spinning, astăzi voi scoate de la naftalină, pentru cei care practică pescuitul la crap, câteva reţete de nade şi momeli care au dat şi mai dau încă randament când căutăm acest mustăcios pe bălţi sau pe râuri.

Pe Lateş

Probabil că pescuitul la crap adună cei mai mulţi practicanţi în România – cu siguranţă pentru pescuitul staţionar pe bălţi, depăşiţi poate de cei care caută (mai ales) scobarul, cu bologneza sau cu feeder-ul, acesta din urmă fiind pe un trend ascendent în ultimii ani şi putând fi folosit cu succes si la partidele de pescuit la crap pe care ni le propunem.

Prohibiţie pescuit 2014 – Ordinul este încă în stadiu de proiect

Cum ne-am obişnuit de mult timp – doar trăim într-un stat în care normalitatea reprezintă ceva excepţional, foarte greu de atins, ca să nu mai amintim de… păstrat – Ordinul privind perioadele şi zonele de prohibiţie a pescuitului în 2014 care ar fi trebuit să intre în vigoare odată cu începerea noului an calendaristic, zace prin sertarele Ministerului Mediului în stadiu de proiect (care aproape sigur nu va suferi modificări sau cel puţin nu modificări majore).

Să aruncăm un ochi şi să vedem care sunt schimbările privind prohibiţia în 2014 faţă de anul trecut:

În primul rând prohibiţia generală începe cu o săptămână mai repede, pe 1 aprilie şi durează până pe 30 mai (pe apele de frontieră, prohibiţia durează doar 45 de zile, deci se încheie pe 15 mai). De asemenea, prohibiţia pe râul Prut va fi tot de 90 de zile (1 aprilie – 29 iunie), toate celelalte zone cu regim special rămânând în linii mari ca anul trecut şi putând fi consultate în capitolul de legislaţie pescuit, unde este publicat (şi aşa va rămâne până la apariţia în Monitorul Oficial a celui nou) Ordinul privind perioadele şi zonele de prohibiţie a pescuitului din 2013.

Urătură pentru pescari - La mulţi ani 2014!!!

Aho, aho,

Pescari sportivi

Undiţari recreativi

Sau cum naiba ne mai spune

Legislaţia pe nume!

S-a mai dus un an pe-o apă

care-i zilnic mai săracă

şi mai călcată de hoţi

dar’ar cătuşele-n toţi

şi sejururi pe degeaba

prin Gherla sau la Jilava!