Permise de pescuit în judeţul Suceava – 2014

Ştim cu toţi (sau nu?) pasionaţii pescuitului recreativ/sportiv care ne îndreptăm cu precădere paşii (de fapt… lansetele de pescuit) pe malurile apelor colinare şi de şes din judeţul Suceava, că în ultimii ani am fost într-o permanentă dilemă în privinţa asociaţiei care a primit spre administrare de la ANPA apele publice (mai puţin cele din zona montană, aflate în administrarea RNP), pentru că atât Asociaţia Prieteni Pescari, cât şi AJVPS Suceava susţineau că ei sunt „stăpânii” de drept ai acestor ape.

Practic ANPA, pe baza dosarelor depuse de asociaţiile de pescari din ţară, a distribuit la nivel naţional toate apele, cele din judeţul Suceava revenindu-le atunci Asociaţiei Prieteni Pescari. Din cunoştinţele mele, AJVPS nici nu a depus un asemenea dosar pentru că deja era în litigiu a ANPA. Trec peste toate detaliile acestui război rece purtat în 3 timp de câţiva ani (AJVPS, pe de o parte, PP şi ANPA, pe de altă parte), război în urma căruia n-au avut de pierdut decât pescarii cinstiţi, care nu voiau decât să pescuiască legal, dar nu mai ştiau către ce asociaţie de pescari să se îndrepte (bineînţeles că legea spune că poţi pescui şi fără a adera la vreo asociaţie de pescari, dar la noi s-a împământenit obligativitatea de a plăti cotizaţie) pentru a nu fi deranjaţi atunci când se află la pescuit.

Personal nu sunt ambasadorul niciunei asociaţii de pescari, pentru că m-am simţit trădat atât de AJVPS, în perioada în care am fost membru, cât şi de PP, pe care iniţial am îmbrăţişat-o ca pe o alternativă mult mai bună apărută într-un sfârşit, dar care m-a dezamăgit mai repede decât mă aşteptam.

Pentru a fi lăsaţi în continuare în ceaţă vizavi de asociaţiile de pescari care administrează apele publice din România şi pentru a nu deranja acolo unde nu trebuie, pe site-ul ANPA nu s-au mai făcut modificări de cel puţin 2 ani, tabelele sunt în curs de actualizare!!! tronând la mare vedere de tot atâta timp!!!
AICI aveti cel mai IEFTIN RCA!

ŞALĂUL (Stizostedion lucioperca)

Un nou episod din serialul dedicat principalelor specii de peşti din România pe care pescarii le caută în ieşirile – mai rare sau mai dese – la pescuit, se derulează astăzi şie este dedicat şalăului.

ŞALĂUL (Stizostedion lucioperca)

Familia: Percide

Alte denumiri: suduc, şalâu, smug, cealău ş.a.

Caracteristici: Şalăul are corpul alungit - pe care se află dispuse una lângă alta cele două înotătoare dorsale (semnul distinctiv al membrilor familiei percide) -, rotunjit, îmbrăcat în solzi mici şi aşpri care se subţiază cu cât înaintăm spre coadă, capul mare, comprimat lateral, gură largă cu deschidere oblică, ce se întinde până înapoia ochilor şi este tapetată cu câte un şir de dinţi ascuţiţi pe fiecare maxilar, dar şi cu câte doi dinţi mai pronunţaţi, care-l ajută să nu scape prada. Cu unele diferenţe de nuanţe date de mediul în care trăieşte, şalăul este în general verde-cenuşiu pe spate, culoare ce-şi pierde treptat din intensitate spre burtă, până devine albă, fiind brăzdat, dinspre spate spre laturi, de 8-12 dungi mai închise la culoare.

Răspândire: Dunăre, bălţile şi afluenţii ei, în general în părţile inferioare, unde cursurile de apă sunt mai mari, în lacuri mai puţin mâloase.

Dimensiune&greutate medie: 40-70cm (excepţional 1m); 1-4kg (excepţional 10-15kg).

Dimensiune minimă legală: 40 cm

Metoda de pescuit recomandată: spinning.

PĂSTRĂVUL INDIGEN

În continuarea prezentării succinte a celor mai apreciate specii de peşti şi mai căutate de către pescarii din România, urmează:

PĂSTRĂVUL INDIGEN (Salmo trutta fario)

Familia: Salmonide

Alte denumiri: păstrău, păstrug, pătat, păstrăv de munte ş.a.

Caracteristici: Trup gros, musculos, de formă fusiformă, încheiat de un bot foarte scurt, care compensează prin lărgimea gurii, înzestată cu dinţi puternici din care boiştenii – una dintre principalele surse de hrană ale păstrăvului – nu mai au scăpare.  De altfel, oricât ne-am chinui, nu putem confunda păstrăvul cu niciun alt peşte din apele noastre, nici măcar cu confraţii săi, păstrăvul fântânel (Salvelinus fontinalis) sau păstrăvul curcubeu (Salmo gairdneri irideus), pentru că păstrăvul indigen este singurul “împestriţat” cu puncte roşii, puncte care în cazul celorlalte două specii dispar (la păstrăvul curcubeu sunt doar puncte negre).

Răspândire: aproape toate apele de munte, fie că este vorba de pâraie, râuri sau lacuri.

Dimensiune&greutate medie: 15-30 cm (excepţional 60-70 cm); 200-500 g (excepţional 3-4 kg).

Dimensiune minimă legală: 20 cm (max.10 buc/zi)

Metoda de pescuit recomandată: pescuit la muscă, spinning.

Pescuit la crap – nade şi momeli din bătrâni

Pentru a condimenta măcar puţin acest blog despre pescuit şi pescar(i) care se adresează cu precădere împătimiţilor pescuitului la spinning, astăzi voi scoate de la naftalină, pentru cei care practică pescuitul la crap, câteva reţete de nade şi momeli care au dat şi mai dau încă randament când căutăm acest mustăcios pe bălţi sau pe râuri.

Pe Lateş

Probabil că pescuitul la crap adună cei mai mulţi practicanţi în România – cu siguranţă pentru pescuitul staţionar pe bălţi, depăşiţi poate de cei care caută (mai ales) scobarul, cu bologneza sau cu feeder-ul, acesta din urmă fiind pe un trend ascendent în ultimii ani şi putând fi folosit cu succes si la partidele de pescuit la crap pe care ni le propunem.

Prohibiţie pescuit 2014 – Ordinul este încă în stadiu de proiect

Cum ne-am obişnuit de mult timp – doar trăim într-un stat în care normalitatea reprezintă ceva excepţional, foarte greu de atins, ca să nu mai amintim de… păstrat – Ordinul privind perioadele şi zonele de prohibiţie a pescuitului în 2014 care ar fi trebuit să intre în vigoare odată cu începerea noului an calendaristic, zace prin sertarele Ministerului Mediului în stadiu de proiect (care aproape sigur nu va suferi modificări sau cel puţin nu modificări majore).

Să aruncăm un ochi şi să vedem care sunt schimbările privind prohibiţia în 2014 faţă de anul trecut:

În primul rând prohibiţia generală începe cu o săptămână mai repede, pe 1 aprilie şi durează până pe 30 mai (pe apele de frontieră, prohibiţia durează doar 45 de zile, deci se încheie pe 15 mai). De asemenea, prohibiţia pe râul Prut va fi tot de 90 de zile (1 aprilie – 29 iunie), toate celelalte zone cu regim special rămânând în linii mari ca anul trecut şi putând fi consultate în capitolul de legislaţie pescuit, unde este publicat (şi aşa va rămâne până la apariţia în Monitorul Oficial a celui nou) Ordinul privind perioadele şi zonele de prohibiţie a pescuitului din 2013.

Urătură pentru pescari - La mulţi ani 2014!!!

Aho, aho,

Pescari sportivi

Undiţari recreativi

Sau cum naiba ne mai spune

Legislaţia pe nume!

S-a mai dus un an pe-o apă

care-i zilnic mai săracă

şi mai călcată de hoţi

dar’ar cătuşele-n toţi

şi sejururi pe degeaba

prin Gherla sau la Jilava!

Pescuitul recreativ/sportiv, federalul şi anticoncepţionalele

Din start trebuie să mărturisesc, pentru a nu crea confuzii, că nu am fost, nu sunt şi nici nu voi fi niciodată pescar de competiţie, ci unul care pescuieşte doar pentru relaxare, adicătelea, cum ar spune legislaţia de pescuit în vigoare, pescar recreativ (chiar dacă pescuiesc… sportiv, termenul însemnând sportivitate pe malul apei şi nu competiţie în sine). Singurele „competiţii de pescuit” la care am participat au avut ca miză lichide mai tari sau mai slabe, în funcţie de sezon, şi s-au desfăşurat pe pistele apelor publice, în compania vreunui prieten care poartă acelaşi virus al pescuitului.

Am urmărit în schimb – mai ales în ultimii ani – şi am salutat rezultatele obţinute pe plan internaţional de către pescarii de crap sau de către loturile practicanţilor de spinning (de pe mal sau din barcă), sprijiniţi mai mult sau mai puţin de către APCR, AGVPS sau Liga Română de Spinning (LRS), sub egida cărora s-au desfăşurat şi respectivele campionate naţionale. Şi spun mai mult sau mai puţin pentru că nu am fost direct implicat în fenomen, deci nu pot face afirmaţii certe şi nici nu e treaba mea.