26 ian. 2014

PĂSTRĂVUL INDIGEN


În continuarea prezentării succinte a celor mai apreciate specii de peşti şi mai căutate de către pescarii din România, urmează:

pescuit la pastrav
PĂSTRĂVUL INDIGEN (Salmo trutta fario)
Familia: Salmonide
Alte denumiri: păstrău, păstrug, pătat, păstrăv de munte ş.a.
Caracteristici: Trup gros, musculos, de formă fusiformă, încheiat de un bot foarte scurt, care compensează prin lărgimea gurii, înzestată cu dinţi puternici din care boiştenii – una dintre principalele surse de hrană ale păstrăvului – nu mai au scăpare.  De altfel, oricât ne-am chinui, nu putem confunda păstrăvul cu niciun alt peşte din apele noastre, nici măcar cu confraţii săi, păstrăvul fântânel (Salvelinus fontinalis) sau păstrăvul curcubeu (Salmo gairdneri irideus), pentru că păstrăvul indigen este singurul “împestriţat” cu puncte roşii, puncte care în cazul celorlalte două specii dispar (la păstrăvul curcubeu sunt doar puncte negre).
Răspândire: aproape toate apele de munte, fie că este vorba de pâraie, râuri sau lacuri.
Dimensiune&greutate medie: 15-30 cm (excepţional 60-70 cm); 200-500 g (excepţional 3-4 kg).
Dimensiune minimă legală: 20 cm (max.10 buc/zi)
Metoda de pescuit recomandată: pescuit la muscă, spinning.

19 ian. 2014

Pescuit la crap – nade şi momeli din bătrâni



Pentru a condimenta măcar puţin acest blog despre pescuit şi pescar(i) care se adresează cu precădere împătimiţilor pescuitului la spinning, astăzi voi scoate de la naftalină, pentru cei care practică pescuitul la crap, câteva reţete de nade şi momeli care au dat şi mai dau încă randament când căutăm acest mustăcios pe bălţi sau pe râuri.
nade si momeli in pescuitul la crap
Pe Lateş
Probabil că pescuitul la crap adună cei mai mulţi practicanţi în România – cu siguranţă pentru pescuitul staţionar pe bălţi, depăşiţi poate de cei care caută (mai ales) scobarul, cu bologneza sau cu feeder-ul, acesta din urmă fiind pe un trend ascendent în ultimii ani şi putând fi folosit cu succes si la partidele de pescuit la crap pe care ni le propunem.

12 ian. 2014

Prohibiţie pescuit 2014 – Ordinul este încă în stadiu de proiect


prohibitie pescuit 2014
Cum ne-am obişnuit de mult timp – doar trăim într-un stat în care normalitatea reprezintă ceva excepţional, foarte greu de atins, ca să nu mai amintim de… păstrat – Ordinul privind perioadele şi zonele de prohibiţie a pescuitului în 2014 care ar fi trebuit să intre în vigoare odată cu începerea noului an calendaristic, zace prin sertarele Ministerului Mediului în stadiu de proiect (care aproape sigur nu va suferi modificări sau cel puţin nu modificări majore).
Să aruncăm un ochi şi să vedem care sunt schimbările privind prohibiţia în 2014 faţă de anul trecut:
În primul rând prohibiţia generală începe cu o săptămână mai repede, pe 1 aprilie şi durează până pe 30 mai (pe apele de frontieră, prohibiţia durează doar 45 de zile, deci se încheie pe 15 mai). De asemenea, prohibiţia pe râul Prut va fi tot de 90 de zile (1 aprilie – 29 iunie), toate celelalte zone cu regim special rămânând în linii mari ca anul trecut şi putând fi consultate în capitolul de legislaţie pescuit, unde este publicat (şi aşa va rămâne până la apariţia în Monitorul Oficial a celui nou) Ordinul privind perioadele şi zonele de prohibiţie a pescuitului din 2013.

31 dec. 2013

Urătură pentru pescari - La mulţi ani 2014!!!


pescuit la rapitori
Aho, aho,
Pescari sportivi
Undiţari recreativi
Sau cum naiba ne mai spune
Legislaţia pe nume!
S-a mai dus un an pe-o apă
care-i zilnic mai săracă
şi mai călcată de hoţi
dar’ar cătuşele-n toţi
şi sejururi pe degeaba
prin Gherla sau la Jilava!

10 dec. 2013

Pescuitul recreativ/sportiv, federalul şi anticoncepţionalele


Din start trebuie să mărturisesc, pentru a nu crea confuzii, că nu am fost, nu sunt şi nici nu voi fi niciodată pescar de competiţie, ci unul care pescuieşte doar pentru relaxare, adicătelea, cum ar spune legislaţia de pescuit în vigoare, pescar recreativ (chiar dacă pescuiesc… sportiv, termenul însemnând sportivitate pe malul apei şi nu competiţie în sine). Singurele „competiţii de pescuit” la care am participat au avut ca miză lichide mai tari sau mai slabe, în funcţie de sezon, şi s-au desfăşurat pe pistele apelor publice, în compania vreunui prieten care poartă acelaşi virus al pescuitului.
Am urmărit în schimb – mai ales în ultimii ani – şi am salutat rezultatele obţinute pe plan internaţional de către pescarii de crap sau de către loturile practicanţilor de spinning (de pe mal sau din barcă), sprijiniţi mai mult sau mai puţin de către APCR, AGVPS sau Liga Română de Spinning (LRS), sub egida cărora s-au desfăşurat şi respectivele campionate naţionale. Şi spun mai mult sau mai puţin pentru că nu am fost direct implicat în fenomen, deci nu pot face afirmaţii certe şi nici nu e treaba mea.

27 nov. 2013

Pescuit la clean iarna: momeli naturale sau năluci?



Cum aminteam în alt material de pe blog, cleanul este poate cel mai valoros partener pentru iubitorii pescuitului din ţară, pentru că pe lângă faptul că este omniprezent în mai toate apele publice din România, începând de la şes până în zona montană, rămâne activ pe tot parcursul anului, chiar şi în sezonul rece – iarna, când mulţi dintre peştii noştri intră în hibernare şi nu se mai hrănesc până la încălzirea apei.  În plus, cleanul poate fi abordat atât de către practicanţii spinningului (pescuit cu momeli artificiale), cât şi de către iubitorii pescuitului staţionar, noi încercând să descoperim care dintre „tabere” are mai mult de câştigat atunci când vorbim exclusiv despre pescuitul la clean iarna.

22 nov. 2013

Cele mai tari ieşiri la pescuit sau când viaţa bate filmul!


Arunci seara, în mare viteză, o privire peste google maps, doar-doar vei descoperi vreun loc de pescuit mai pe-aproape de casă, ca să nu te mai binecuvânteze consoarta vizavi de banii păpaţi de carburant. Oricum ai da-o în stânga şi-n dreapta, tot ce-i lipit de oraş sau la o aruncătură de băţ (10-20 km) colcăie în week-end-uri de pescari (chiar şi acum, la sfârşit de toamnă), aşa că te hotărăşti să faci un compromis, alegând un loc unde se ajunge foarte uşor cu maşina până pe mal, dar care este înţesat de “scobarişti”, în marea lor majoritate practicanţi ai pescuitului la plută, plus câţiva aruncători de feedere, gândindu-te în acelaşi timp (deh, optimistul din tine dă în clocot!) că deşi vei sta ca elevul obraznic pus la colţ de doamna învăţătoare şi te vei alege cu cel mai rău loc de pescuit, lanseta ta de spinning le va croi drum lin, printre obstacolele amintite, oscilantelor sau voblerelor pregătite pentru cumătra ştiucă, doar e sezonul ei, nu-i aşa?